fericirea se împarte la unu



mă întreb dacă oamenii care aleargă după fericire își dau seama cât de singuri sunt?
mă întreb dacă fericirea contează cu adevărat sau contează doar drumul până la ea?
mă întreb de ce e atât de vânată o stare atât de trecătoare?

și mă întreb de ce uităm de toate celelalte lucruri, doar pentru că vrem puțină fericire?
suntem structurați în așa fel încât să iubim pentru totdeauna aceiași persoană?
mult timp am crezut că nu există acel suflet pereche, că e o invenție menită să ne țină ocupați, uneori să îl căutăm o viață, uneori să luptăm să-l păstrăm pe viață.

și dacă există, oare sufletele pereche se pot pierde?
și în locul lui ce mai căutăm? o replică, o poveste nouă care să ne facă fericiți până la epuizare sau până la plictiseală?...probabil asta e cea mai mare problemă a noastră, ne plictisim de noi, dar fugim de ceilalți, ne ascundem sau ne creăm o nouă imagine crezând că putem minți...că putem fura puțină fericire.

dacă ajungem să luăm peste picior iubirea și căsnicia, dacă femeia ajunge să fie isterică și dependentă de control, dacă bărbatul e un infidel-alcoolic-nenorocit, iar copilul are tot ce-i mai rău, fiindcă seamănă cu mama soacra, oare suntem făcuți să trăim împreună?
prin natura noastră suntem egoiști, pe alocuri sălbatici, modelați și condiționați de niște reguli, pe care uneori nu le înțelegem.
 
dacă am fi liberi, cum am umbla pe străzi? dacă nu ne-ar fi teamă de nimic, unde am găsi fericirea?

Comentarii

  1. Fericirea nu este o stare trecatoare,este o stare ce necesita intretinere,ca si peluza de pe National Arena.Fericirea nu inseamna ca totul este perfect,ci mai degraba faptul ca ai decis sa vezi dincolo de imperfectiuni.Si mai ales,conteaza enorm drumul pana la ea,pentru ca fericirea se compune din mici bucurii.Ce este de-a dreptul deplorabil este faptul ca in zilele noastre nu se pune accent pe fericire ci pe bucuria de moment si nu ne sperie faptul ca redevenim neanderthalieni,vanatori de clipe...bravi eroi de conjunctura dar sinistri anonimi de-a lungul vietii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. din pacate uneori oamenii alearga dupa o fericire gresit inteleasa, pe un drum prost pavat, cu tentatii efemere si descopera tarziu ca nu ajung unde si-au dorit.

      Ștergere
    2. Cred ca ai dreptate...din pacate pentru oamenii care pun accent pe destinatia finala si nu pe drumul pana acolo.Daca este fericirea gresit inteleasa? - nici pomeneala,exista doar exces de subiectivism si/sau lipsa de experienta.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

cine ești tu fericire care nu-mi dai drumul la picior?

"a fatherless girl thinks all things possible and nothing safe"

Bu Zian