dilema?!
Alice, colega mea, e de parere ca nu exista fapte 100% altruiste. altruismul este o virtute, este o stare sufleteasca indreptata catre ceilalti, dar cel mai important aspect, nu trebuie sa astepti nimic in schimb, 0 recompensa, 0 satisfactie persoanala.
exista voci care spun ca atat timp cat te simti bine facand o fapta buna, nu se considera a fi altruism. deci daca ajuti un sarman de pe strada si undeva in adancul sufletului te face sa te simti bine sau speri sa obtii puncte albe la Cel de sus, nu e ok.
m-a pus pe ganduri. pentru ca tot incerc sa ma gandesc la o fapta altruista. am doua cazuri la care vreau sa fac referire:
1. cand eram prin clasa a IV-a aveam niste pantofi rosii minunati. imi imaginam ca sunt Dorothy cu pantofiorii ei fermecati si aveam extra grija cum ma port cu ei. intr-o zi m-am hotarat sa-i dau colegei mele pentru ca isi dorea foarte mult, dar nu avea posibilitati sa-si cumpere. nu-mi amintesc sa fi fost foarte incantata ca am renuntat la ei, am suferit putin, dar m-am gandit ca ea o sa fie fericita. si cred ca eram prea mica sa realizez ca as putea avea alte beneficii pentru o astfel de fapta;
2. ieri, intr-un magazin, un nene avea blugi noi. atat de noi incat ramasese cu eticheta lipita de-a lungul piciorului. acea eticheta care are marimea blugului. m-am gandit un moment... doua, daca sa-i spun. daca nu-i spuneam nu era mare tragedie, poate era cu masina si nu-l observa nimeni sau cand ajungea acasa vedea ca a umblat cu o eticheta dupa el. am avut timp sa fac un mic scenariu: m-am gandit ca ii poarta si dupa aia ii duce inapoi....intr-un final i-am spus, mi-a multumit si asta a fost. nu m-am simtit mai bine, pentru ca nu am vazut-o ca pe o mare chestie.
deci, exista fapte altruiste or ba?
exista voci care spun ca atat timp cat te simti bine facand o fapta buna, nu se considera a fi altruism. deci daca ajuti un sarman de pe strada si undeva in adancul sufletului te face sa te simti bine sau speri sa obtii puncte albe la Cel de sus, nu e ok.
m-a pus pe ganduri. pentru ca tot incerc sa ma gandesc la o fapta altruista. am doua cazuri la care vreau sa fac referire:
1. cand eram prin clasa a IV-a aveam niste pantofi rosii minunati. imi imaginam ca sunt Dorothy cu pantofiorii ei fermecati si aveam extra grija cum ma port cu ei. intr-o zi m-am hotarat sa-i dau colegei mele pentru ca isi dorea foarte mult, dar nu avea posibilitati sa-si cumpere. nu-mi amintesc sa fi fost foarte incantata ca am renuntat la ei, am suferit putin, dar m-am gandit ca ea o sa fie fericita. si cred ca eram prea mica sa realizez ca as putea avea alte beneficii pentru o astfel de fapta;
2. ieri, intr-un magazin, un nene avea blugi noi. atat de noi incat ramasese cu eticheta lipita de-a lungul piciorului. acea eticheta care are marimea blugului. m-am gandit un moment... doua, daca sa-i spun. daca nu-i spuneam nu era mare tragedie, poate era cu masina si nu-l observa nimeni sau cand ajungea acasa vedea ca a umblat cu o eticheta dupa el. am avut timp sa fac un mic scenariu: m-am gandit ca ii poarta si dupa aia ii duce inapoi....intr-un final i-am spus, mi-a multumit si asta a fost. nu m-am simtit mai bine, pentru ca nu am vazut-o ca pe o mare chestie.
deci, exista fapte altruiste or ba?
Comentarii
Trimiteți un comentariu