31 si ceva melancolie

saptamana aceasta a fost suficient de agitata incat sa-mi doresc putin timp doar al meu. iar timpul meu ar insemna sa uit de toate si sa fug undeva, pe un varf de munte cu ai mei. sa fie primavara. sa visez cu ochii deschisi, sa nu existe rau, sa nu existe urat, sa fie soare, sa fie zambet.

mi se intampla din ce in ce mai des sa-mi amintesc de lucrurile pe care le faceam odata, despre mine, cea de acum cativa ani, despre oamenii din viata mea; ma gandesc la cum sunt. la cum gandesc si cum respir fiecare cuvant, fiecare gand, fiecare sentiment sau actiune.

chiar si acum, dupa atatia ani, nu sunt altceva decat un ghem de emotii, doar ca le ascund mai bine, un copil timid, care obligat de imprejurari, a trebuit sa infrunte lumea, o femeie care are nevoie de afectiune si o romantica ascunsa bine in replici ironice. 

stii, cand eram copil, dimineata, intre visare si realitate, auzeam masina aia veche de spalat haine, Albalux, zgomotul ala pe care il facea ajungea pana la simturile mele adormite si imi dadea furnicaturi pe spate. surprinzator, dar era momentul meu de liniste, inainte de a ma trezi la realitate.

poate asta sunt eu, intr-o lume zgomotoasa, incerc sa gasesc intotdeauna coltul de liniste, in care sa fiu eu.

anul trecut pe vremea asta, cand ma laudam cat de cool sunt la 30 de ani, nu stiam ce urmeaza sa mi se intample si ca de fapt, cu adevarat cool sunt acum, cand povestea mea se completeaza atat de frumos cu minuni.

probabil e mai bine sa nu-ti faci liste intregi de rezolutii, pe care de cele mai multe ori sa nu reusesti sa le duci la bun sfarsit ci doar sa le muti de la un an la altul. poate e mai interesant atunci cand viata te surprinde cu bune si mai putin bune, poate e mai sanatos sa traim zilele pe care le avem, cu fericire, asa cum o intelege fiecare, cu rabdare, atat cat avem, langa oamenii apropiati, atat cat distanta ne permite.

iata-ma la 31 de ani, pe care nu prea stiu cum sa-i sarbatoresc, dar pentru care sunt recunoscatoare, varsta la care inteleg lucrurile putin altfel, ziua in care nu astept lucruri marete, ci doar cateva zambete mici si niste muci la pachet, fiindca e de sezon. 

am rabdare suficienta pentru tot ce urmeaza si incredere ca nu o sa fie chiar atat de greu.

La multi ani mie, la multi ani mama, la multi ani iubitule, la multi ani copiii mei, la multi ani oameni frumosi din viata mea!