19 ani

bună tata,

ce faci? îmi pare rău că-ți scriu așa târziu, dar m-am abținut toată ziua să nu dau apă la șoricei, să nu ascult piese care să-mi amintească de faptul că nu mai ești, să nu vorbesc cu mama să o întreb dacă a fost să te vădă, să nu-i spun cât de dor îmi este de tine, să nu derulez ziua asta, în mintea mea, cu dorul și lipsa ce țin de 19 ani….mi-a cam reușit…ce să faci, așa ne obișnuim odată cu trecerea anilor și cu maturitatea, să ne reprimăm emoțiile atunci când trebuie să învățăm să trăim în lipsa oamenilor dragi. 

disciplină și conformare ….mă conformez, dar să știi că nu sunt deloc confortabilă cu schimbările și nici nu accept să știu că bucăți din ceea ce reprezentăm nu mai există…așa cum de exemplu, nu mai există grădina ta…cred că ai fi suferit să vezi toate vilele alea ridicate în fața geamului tău…pentru că eu una nu pot să respir când privesc pe fereastră cum a dispărut toată copilăria mea, odată cu tine.

ai fi surprins de cât de mult au evoluat anumite lucruri și dezamagit de cât de puțin s-au schimbat oamenii….cât de multe ți-aș povești, dacă am putea să stăm de vorbă , dacă aș putea să-ți mai fac o cafea, dacă aș putea să te sun să-ți spun că sunt bine și abia aștept să te văd…

cred că ai fi mândru de mine fiindcă am luptat pentru visul mamei, ai fi fericit dacă ai vede-o cum radiază în căsuța ei de la țară...

îmi pare rău că nu te-am îmbrățișat, îmi pare rău fiindcă nu ți-am mulțumit, pentru că nu ți-am spus că te iubesc, îmi pare rău fiindcă nu ești aici.

ești în gândul meu mereu, cu dor și durere pentru toate momentele pierdute și toate cuvintele nespuse.




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

cine ești tu fericire care nu-mi dai drumul la picior?

Imagine
nu-mi amintesc câte nopți nedormite au fost, câte ieșiri ratate, câte pahare de vin pierdute, câte dimineți fără machiaj sau zile fără tocuri, câte planuri schimbate sau țigări nefumate...dar îmi amintesc fiecare emoție, fiecare moment de nerăbdare, de fericire, de panică sau momentele de stângăcie până am ajuns să ne descoperim. am fost egoistă pentru că te-am păstrat numai pentru noi. am trăit fiecare etapă, de la sâmburel la cea care ești, fiecare mișcare și apoi fiecare respirație în micul nostru univers. te-am protejat cât am putut de discuții inutile și detalii fără rost, care ți-ar fi furat din unicitate. ești perfectă pentru mine, așa cum fiecare copil e perfect pentru părinții lui, iar eu îmi promit și îți promit că o să respect cine ești. nu scriu pentru tine, scriu pentru mine, pentru ce am promis, pentru momentele în care am să uit și poate am să mă pierd în dorința de a te face fericită altfel decât meriți. așa că îți promit că vei avea atenția mea atunc...
Citiți mai multe

"a fatherless girl thinks all things possible and nothing safe"

Imagine
am avut un vis, a fost atât de frumos, iar tu ai fost atât de prezent, ca și cum ai fi vrut să știm că ești în viața noastră, chiar și după atâția ani de absență..  te-am îmbrățișat în vis și nu voiam să te las, te-am îmbrățișat în timp ce plângeam de dor, de teamă să nu treacă prea repede momentul, plângeam cu recunoștință că trăiesc emoția de a fi lângă tine, eu mare, tu la fel ca atunci când m-ai lăsat mică ….știam că o să se termine visul și am vrut să cuprind tot tot, tot ce mi-a lipsit în anii ăștia și tot ce aș avea nevoie pentru a merge mai departe….dar știu că eu sunt fiindcă tu ai fost și îți mulțumesc pentru tot, tata. mi-aș fi dorit astăzi să-ți spun "la mulți ani!"   
Citiți mai multe

Bu Zian

Imagine
Zian este matinalul familiei, se trezește cu părul răvășit, cu ochii mici mici, întotdeauna vesel, cu pașii lui grăsuți vine încet și bate la ușa de la baie. (după aia începe să vorbească tare) Sunt cele mai liniștite și adorabile 30 minute dintr-o zi cu el, după aia se declanșează furtuna.  În timp ce mă pregătesc de muncă, avem tot felul de discuții inteligente: când vin țânțarii, cum ar fi dacă el ar fi mare și ar trăi singur (avem multe dileme cu acest “cum ar fi? “ - “mami, cum ar fi dacă eu aș fi o pisică și tu m-ai găsi și m-ai lua să ai grijă de mine?”), cum o să murim noi, părinții, dar nu astăzi, săptămâna viitoare (mai e muuult până atunci), ce îi aduc când vin acasă, iepurașul o să-i mai aducă cadouri dacă e ascultător?….și în fiecare zi îmi promite că o să fie cuminte. Seara îl întreb cu câte persoane s-a certat și îmi numără pe degete, de obicei pe Sofi o pune de vreo trei ori la socoteală, dar în final e mulțumit că s-a certat mai puțin ca ieri.  Ghe...
Citiți mai multe